“Termenul “sindromul clădirilor bolnave” (Sick Building Syndrome – SBS) este utilizat pentru a descrie afecțiunile de sănătate întâlnite la locuitorii anumitor clădiri. Deoarece nu se pot găsi boli specifice la pacienți, aceste tulburări par să fie legate de sănătatea și confortul clădirilor în cauză”. Februarie 1991, periodicul distribuit de EPA, Agenția pentru Protecția Mediului, agenția care îndeplinește funcțiile Ministerului federal al Mediului, începea astfel prin a defini sindromul clădirii bolnave.
Deși, în realitate, nu clădirea în sine este bolnavă, ci cei care o ocupă. Cu toate acestea, în articolul lung, EPA a făcut referire la un raport al OMS (Organizația Mondială a Sănătății) din 1984. În documentul respectiv, O.M.S. a menționat că 30% din clădirile nou construite sau recent renovate ar putea face obiectul unor plângeri din partea ocupanților pentru calitatea slabă a aerului din interior (I.A.Q. Indoor Air Quality).
Ulterior, articolul EPA a formulat distincția dintre SBS și BRI. Americanilor le plac foarte mult acronimele, abrevierile și acronimele. SBS înseamnă sindromul clădirii bolnave, în timp ce BRI înseamnă Building Related Illness (boli legate de clădiri), adică afecțiunile de sănătate ale ocupanților care pot fi atribuite direct calității proaste a aerului din clădirea în care locuiesc sau indiferent de modul în care își petrec o mare parte din timp (de exemplu, la locul de muncă).